DEPARTAMENTUL FILOSOFIE ȘI ANTROPOLOGIE

 

Video






Log in

   sau    Inregistrare

  • Acasă
  • Teoria şi metodologia ...

Teoria şi metodologia antropologiei
Fişa modulului / disciplinei
Denumirea modulului / disciplinei Antropologie politică
Anul de studiu   III   Semestrul VI Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – fundamentale, S – de specialitate  S Numărul de credite 2
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - opţională, F-facultativă, LA – liber alese O    
Total ore din planul de
învăţământ
60 Total ore studiu individual 30 Total ore pe semestru 30
Titularul modulului / disciplinei Suceveanu Anghelina
 
Facultatea Istorie şi Filosofie   Numărul total de ore
(pe semestru)
din planul de învăţământ
Catedra Filosofie şi Antropologie
Domeniul general  de studiu -22, Ştiinţe umanistice Total C S L T
Domeniul de formare profesională (specialitate) -225, Antropologie 30 15 15    
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T-teză de obiect sau teză de an
Obiectivele standard ale modulului / disciplinei
 
 
Competenţe specifice disciplinei
Cunoaştere şi înţelegere
  • Să determine specificul obiectului de studiu şi problematica Antropologiei politice;
  • Să identifice originea şi evoluţia Antropologiei politice;
  • Să definească conceptele de bază ale Antropologiei politice: politică, putere politică, stat, sistem politic, om politic, mentalitate politică, cultură politică;
  • Să distingă teoria asupra originii statului, manifestării raporturilor de ierarhie şi de dominaţie;
  • Să determine aspectele antropologice ale politicii în statul contemporan.
Aplicare
  • Să stabilească conexiunea dintre orientările contemporane în Antropologia politică;
  • Să deosebească tipologii a sistemelor politice;
  • Să compare şcolile antropologice;
  • Să clarifice tipuri de organizare statală;
  • Să analizeze corelaţia dintre formele stratificării sociale şi puterea politică;
  • Să demonstreze legătura dintre dinamica tradiţionalismului şi modernităţii;
  • Să analizeze relaţia amului cu politica şi statul.
Integrare
  • Să valorifice importanţa studierii antropologiei politice;
  • Să estimeze rolul abordării comparativiste a fenomenelor politice;
  • Să evalueze forme de organizare politică în societăţile tradiţionale , formelor politice intermediare / nonstatale şi formelor puterii politice statale;
  • Să valorifice rolul ideologiei ca expresie a modernităţii;
  • Să elaboreze proiecte de cercetareştiinţifică în domeniul antropologiei politice.
 
Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)
  1. Constituirea antropologiei politice
  2. Originea şi evoluţia antropologiei politice
  3. Esenţa domeniului politicului în antropologia politică.
  4. Stratificarea socială şi puterea
  5. Problema originii statului
  6. Tradiţie şi modernitate
  7. Orientarea antropologică a politicii
 
Studiu individual pretins studentului 
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de curs, manualelor) şi documentare suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe teren etc. 10  
 
 
 
 
 
 
7. Alte activităţi...  
2. Activităţi specifice de pregătire pentru seminar/laborator 6 8. Alte activităţi...  
3. Realizare de teme, referate, eseuri, traduceri etc.   9. Alte activităţi...  
4. Activităţi practice 6 10. Alte activităţi...  
5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări semestriale 6 11. Alte activităţi...  
6. Consultaţii 2 12. Examinare finală  
  TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 30
 
Bibliografie
Obligatorie
*selectivă
 
  1. Georges Balandier, Antropologie politică, Timişoara, Anacord, 1998
  2. Marie-Odile Gerard, Olivie Leservoisier, Richard Pottier, Noţiunile – cheie: analize şi texte, Iaşi: Polirom, 2001
  3. Vintilă Mihilescu, Antropologie: cinci introduceri. – Iaşi: Polirim, 2001
  4. Dicţionar de etnologie şi antropologie / Volum coordonat de Piere Boute, Michael Izard. Ed. A –II. – Iaşi: Polirom, 2007
  5. Clastres, Pierre, Societatea contra statului. Studii de antropologie politice. – Bucureşti: Ararat, 1995
  6. Toffler Alvin, Puterea în mişcare. – Bucureşti: Antet, 1995
  7. Mary Douglas, Cum gândesc instituţiile. – Iaşi: Polirom, 2002
  8. globale. Politică, economie şi cultură.
  9. W. Kymlika. Politica în dialect: naţionalism, multiculturalism şi cetăţenie.
  10. Martin Wight. Politica de putere.
 
Fişa modulului / disciplinei
 
Denumirea modulului / disciplinei
 
 
 
Antropologie economică
Anul de studiu  2/3 Semestrul  IV Tipul de evaluare finală  ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – fundamentale, S – de specialitate   S Numărul de credite  4
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - opţională, F-facultativă, L A – liber alese  O    
Total ore din planul de învăţământ 90 Total ore studiu individual  45 Total ore pe semestru  45
Titularul modulului / disciplinei  Angela Zelenschi
Facultatea Istorie şi Filosofie   Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ
Catedra Filosofie şi Antropologie
Domeniul general  de studiu  (profilul) Ştiinţe umanistice Total C S LI T
Domeniul de formare profesională (specialitate) Antropologie  90 30 15  45  
C-curs, S-seminar, LI-lucru individual, T- teză de obiect sau teză de an
 
Obiectivele standard ale modulului / disciplinei
Competenţe specifice disciplinei
  1. Cunoaştere şi înţelegere
  • Să identifice premisele teoretice ale  apariţiei antropologiei economice. 
  • Să clasifice etapele principale în istoria antroplogiei economice.
  • Să cunoască modelul clasic al înrâlnirii dintre cerere şi ofertă în microeconomie şi premisele care susţin critica acestui model, expusă de către specialiştii antropologi care au propus o nouă teorie privind schimbul şi comportamentul economic.
  1. Aplicare
  •  Să evoce specificul antropologiei economice ca domeniu sinestătător de cunoaştere.
  • Să identifice şi să analizeze procesele economice din perspectiva antropologică şi să aplice concepţiile asupra realităţii sociale.
  • Să înţeleagă cum perspectiva istorică a lui Karl Polanyi îmbogăţeşte disciplina antropologiei economice, şi să poată descrie câteva diferenţe între perspectiva istorică a lui Karl Polanyi şi perspectiva evoluţionistă.
  1. Integrare
  • Să prognozeze perspectivele dezvoltării antropologiei economice.  
  • Să răspundă la întrebarea „ce este fenomenul economic?”, justificat în funcţie de diferite perspective teoretice.
  • Să dea un răspuns abil la două la două propoziţii cu sens comun, dar diametral opuse: „sistemul de liber schimb şi concurenţa este cel mai raţional”, şi „totul se comercializează, pierdem legăturile cu adevăratele valori”.
Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)
 
  1. Locul antropologiei economice în sistemul ştiinţei contemporane.
  1. Interferenţa dintre cultură şi economie. Instutuţii şi organizaţii.
  1. Evoluţia problematicii antropologiei economice.
  1. Consumul şi stilul de viaţă.
  1. Producţia. Concepţia economiei etice.
  1. Schimbul şi banii în perspectiva antropologică.
  1. Comerţul ca instituţie economică.
  1. Capitalul uman şi caracterul muncii în economia postindustrială.
  1. Procesul globalizării şi cultura naţională.
  1. Abordarea culturală a activităţii economice.    
 
Studiu individual pretins studentului
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de curs, manualelor) şi documentare suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe teren, etc. 20  
 
 
 
 
 
 
7. Alte activităţi...  
2. Activităţi specifice de pregătire pentru seminar/laborator 8. Alte activităţi...  
3. Realizare de teme, referate, eseuri, traduceri, etc. 15 9. Alte activităţi...  
4. Activităţi practice 3 10. Alte activităţi...  
5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări semestriale 5 11. Alte activităţi...  
6. Consultaţii 2 12. Examinare finală  
  TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 45
 
 
Bibliografie
Obligatorie
*selectivă
 
 
 
  1. Acheson J. Anthropology and Institutional Economics. – Lanham: University Press of America, 1994. – 412p.
  2. Amado G., Faucheux C., Laurent A. Organizational change and cultural realities: Franco-American contrasts // International studies of management and organization. - 1991. - Vol.21. - Nr. 3. - p. 117-142.
  3. Anthropology of development and globalization: from classical political economy to contemporary neoliberalism / edited by Marc Edelman and Angelique Haugerud. – Malden, MA: Blacwell, 2004. - 406p.
  4. Bazin L., Selim M. Motifs economiques en anthropologie. – Paris: L`Harmattan, 2001.
  5. Becker Gary S. Capitalul uman. – Bucureşti: ALL Beck, 1997. – 464p.
  6. Becker Gary S. Comportamentul uman: o abordare economică. – Bucureşti: ALL, 1997. – 334p.
  7. Belostecnic Gh. Globalizarea, regionalizarea şi competitivitatea economică // Probleme regionale în contextul procesului de globalizare: simpozion internaţional. - Chişinău: ASEM, 2002. - p. 3-20.
 
Fişa modulului / disciplinei
 
Denumirea modulului / disciplinei Etnoistoria
Anul de studiu III Semestrul V Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – fundamentale, S – de specialitate  S Numărul de credite 3
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - opţională, F-facultativă, LA – liber alese O    
Total ore din planul de
învăţământ
90 Total ore studiu individual 45 Total ore contact direct 45
Titularul modulului / disciplinei Dodul Dumitru
 
Facultatea Istorie şi Filosofie   Numărul total de ore (pe semestru)
din planul de învăţământ
Catedra Filosofie şi Antropologie
Domeniul general  de studiu Ştiinţe socioumane Total C S LI
Domeniul de formare profesională (specialitate) Antropologie 90 30 15 45
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, LI – lucrul individual
 
Obiectivele standard ale modulului / disciplinei
 
 
Competenţe specifice disciplinei
Cunoaştere şi înţelegere
- Să determine obiectul de studiu şi sarcinile disciplinei.
- Să identifice raporturile ce există între antropologie şi istorie.
- Să determine ce loc antropologia a rezervat istoriei în cursul evoluţiei sale.
- Să identifice ce este memoria socială şi colectivă.
- Să identifice cui aparţine trecutul.
- Să distingă tipurile de timp.
Aplicare
- Să interpreteze, cum în diferite societăţi este conceptualizată antropologia şi istoria.
- Să analizeze multiplele raporturi dintre antropologie şi istorie.
- Să stabilească ce este tradiţionalul şi cum îl determinăm.
- Să compare  diferenţele dintre timpul liniar şi ciclic, dintre timpul mitic şi timpul istoric.
 
Integrare
- Să stabilească cum se dezvoltă şi se pierde memoria socială şi colectivă.
- Să evalueze critic cine în comunitate defineşte trecutul.
- Să aprecieze cum societăţile dezvoltă o conştiinţă istorică.
- Să argumenteze cum se foloseşte trecutul în diferite societăţi.
 
Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)
 
  1. Introducere în etnoistorie.
  2. Raportul antropologie – istorie de la un elivaj disciplinar la o apropiere stînsă
  3. Etnoistoria: cum se face istoria altora?
  4. Memorie şi istorie.
  5. Constituirea eroilor şi practica de doliu.
  6. Istoria orală. Microistoria.
  7. Tradiţia orală şi oralitatea: reconstrucţie istorică pornind de la surse nescrise.
  8. Reprezentări ale timpului
  9. Reconstrucţii ale istoriei
  10. Conştiinţa istorică
 
Studiu individual pretins studentului
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de curs, manualelor) şi documentare suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe teren etc. 9  
 
 
 
 
 
 
2. Activităţi specifice de pregătire pentru seminar/laborator 9
3. Realizare de teme, referate, proiecte etc. 8
4. Activităţi practice 9
5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări semestriale 10
  TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 45
 
Bibliografie
Obligatorie
*selectivă
 
  1. Simonescu P. Etnoistorie – convergenţă interdisciplinară. Bucureşti, 1983
  2. Bernea E. Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul roman. Bucureşti, 1997
  3. Le  Goff J. Imaginarul medieval. Bucureşti, 1978
  4. Dobrin M. Vieţi paralele în secolul XX: Istorie orală şi memorie recentă în Ţara Bîrsei. Braşov, 2002
  5. Pavel E. Studii de etnologie Romanească. Iaşi, 1990
  6. Creţu V. Etnosul folcloric sistem deschis. Timişoara, 1980
  7. Mesnil M. Etnologul între şarpe şi balaur. Bucureşti, 1997
  8. Boia L. Jocul cu trecutul. Bucureşti, 1998
  9. Boia L. Istorie şi mit în conştiinţa romanească. Bucureşti, 1996
 
 
 
Fişa modulului / disciplinei
Denumirea modulului / disciplinei Antropologia religiei
Anul de studiu 3 Semestrul 1 Tipul de evaluare finală Ex
Regimul formativ al disciplinei: G – generale, F – fundamentale, S – de specialitate  F Numărul de credite 6
Regimul obligativităţii disciplinei: O - obligatorie, A - opţională, F-facultativă, LA – liber alese O    
Total ore din planul de
învăţământ
90 Total ore studiu individual 45 Total ore pe semestru 90
Titularul modulului / disciplinei Lupuşor Alexandru
 
Facultatea Istorie şi Filosofie   Numărul total de ore
(pe semestru)
din planul de învăţământ
Catedra Filosofie şi Antropologie
Domeniul general  de studiu Ştiinţe umanistice Total C S L T
Domeniul de formare profesională (specialitate) Antropologie   90 30 15    
C-curs, S-seminar, L-activităţi de laborator, T-teză de obiect sau teză de an
Obiectivele standard ale modulului / disciplinei
 
 
Competenţe specifice disciplinei
Cunoaştere şi înţelegere
  • să determine etimologia termenului religie;
  • să definească noţiunea de fapt religios;
  • să stabilească locul antropologie religiei în cadrul altor demersuri epistemice ce au ca obiect de studiu şi cercetarea religia şi viaţa religioasă;
  • să identifice principiile abordării antropologice a religiei;
  • să descrie experienţa religioasă;
  • să identifice elementele structurale ale experienţei religioase;
  • să distingă între diversele forme de abordare ale faptului religios;
  • să identifice înţelesurile date conceptului de sacru;
  • să determine specificul comunicării religioase;
  • să expliciteze fenomenul charismei;
  • să distingă între tipurile de autoritate religioasă;
  • să descrie procesul secularizării;
Aplicare
  • să compare teoriile antropolologice privind faptele religioase;
  • să recunoască diferenţele dintre diversele modalităţi de abordare a faptului religios;
  • să generalizeze principiile abordării antropologice ale religiei;
  • să extragă consecinţe antropologice din abordările interdisciplinare ale religiei;
  • să stabilească conexiuni între experienţa religioasă şi alte forme de experienţă umană;
  • să determine particularităţile experianţiale ale vieţii religioase;
  • să caracterizeze atitudinile religioase umane fundamentale;
  • să compare între modalităţile de comunicare simbolică specifice vieţii religioase;
  • să argumenteze existenţa conexiunilor dintre cultură şi religie;
  • să stabilească legătură între modernitate şi procesul secularizării;
Integrare
  • să elaboreze proiecte de cercetare vizînd structura antropologică a religiilor;
  • să propună modele antropologice de abordare a fenomenelor religioase;
  • să aprecieze importanţa cercetării antropologice a religiilor;
  • să interpreteze fondul simbolic al diverselor forme culturale;
  • să evaluieze critic procesul secularizării;
  • interpretarea unor texte consacrate de antropologia religiei;
  • să ropună proiecte de analiză şi sinteză în vederea unor studii de religie comparată, bazate pe texte sau materiale audio-vizuale;
  • să interpreteze diferite aspecte ale religiilor punînd accentul pe dimensiunea antropologică a acestora;
 
Conţinutul modulului / disciplinei (unităţi de conţinut)
  1. Statutul epistemic al antropologiei religiei
  2. Identitatea religioasă şi relaţia cu celălalt
  3. Abordarea pozitivistă a faptului religios
  4. Abordarea simbolică a faptelor de ordin religios
  5. Experienţa religioasă ca fapt antropologic primar
  6. Sacrul- categorie centrală a experienţei religioase
  7. Atitudini religioase fundamentale ale lui Homo religiosus
  8. Semnificaţia antropologică a simbolismului religios
  9. Charisma şi tipurile de autoritate religioasă
  10. Religie şi modernitate. Chestiunea secularizării
  11. Religiosul în lumea contemporană.
 
Studiu individual pretins studentului
1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de curs, manualelor) şi documentare suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe teren etc. 10  
 
 
 
 
 
 
   
2. Activităţi specifice de pregătire pentru seminar/laborator 10    
3. Realizare de teme, referate, eseuri, traduceri etc. 15    
4. Activităţi practice 0    
5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări semestriale 6    
6. Consultaţii 4    
  TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 45
 
Bibliografie
Obligatorie
*selectivă
 
  1. Aurel Codoban, Sacru şi ontofanie. Pentru o nouă filosofie a religiei, ed. Polirom, 1998
  2. Mircea Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, 3 Vol., Chişinău, 1992
  3. Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, ed. Humanitas, Bucureşti, 1992
  4. Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, ed. Humanitas, Bucureşti,
  5. Juliene Ries, Sacrul în istoria omenirii, ed. Polirom, Iaşi
  6. Nicu Gavriluţă, Mentalităţi şi ritualuri magico-religioase, Polirom, 1998
  7. Ventilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci întroduceri, Ed. Polirom, Iaşi, 2007
  8. Matei Coman, Întroducere în antropologia culturală. Mitul şi ritul, Ed. Polirom, 2008
  9. Despre Antropologie

    Contacte

    Departamentul Filosofie si Antropologie
    e-mail: usm_filozofie@yahoo.com
    tel: +373 22 57 75 97


    Director Departament Filosofie si Antropologie
    Saharneanu Eudochia, dr. hab., prof. univ.


                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        Copyright © 2011 Made by Erhan Vera. All Right Reserved